refinantare credite nevoi personale si ipotecare

Măsura guvernamentală de majorare a taxei pe valoarea adăugată la 24% a determinat Banca Naţională a României să pună capăt ieftinirii creditelor în lei. Întrucât majorarea TVA va avea un efect inflaţionist ce se va resimţi pe o perioadă de cel puţin 12 luni, BNR a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul de 6,25%, chiar dacă o scădere a acesteia ar fi însemnat stimularea creditării în moneda naţională.  Din ianuarie 2010, BNR a redus dobânda cheie de patru ori, aceasta ajungând în această perioadă de la 8% la 6,25%. În general, BNR a păstrat o marjă de siguranţă de 2% între rata dobânzii cheie şi rata inflaţiei, dar în condiţiile de faţă dobânda de politică monetară ar putea depăşi din nou rata inflaţiei abia din a doua jumătate a anului viitor.

„Banca centrală a avut o atitudine corectă. Deşi nu agreează creşterea TVA, nu consideră că se impune o creştere a dobânzilor”, apreciază Daniel Dăianu, fost economist-şef al BNR. O nouă scădere a dobânzii cheie nu este exclusă, a mai spus acesta, dar aceasta depinde de reechilibrarea bugetului de stat.

„Iniţial estimam o reducere cu un sfert de punct procentual a ratei dobânzii de politică monetară în şedinţa de miercuri (30 iunie), la 6%, dar după toate schimbările din ultima vreme cred că BNR va lua o măsură mai prudentă şi va menţine dobânda la 6,25%, pentru a putea analiza modificările”, declara pe 28 iunie Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.

Şi alte bănci comerciale din sistem au avut aceleaşi aşteptări, „din cauză că incertitudinea politică a crescut foarte mult după anunţarea majorării TVA”.

În acelaşi timp, BNR a evitat să crească  rata de politică monetară pentru ca aceasta ar fi reprezentat o presiune în plus pentru consumatori, dând tonul unei scumpiri a creditelor.

Totuşi, cunoscutul analist şi fost ministru al Economiei Ilie Şerbănescu  are o viziune mai pesimistă cu privire la concordanţa între politicile băncilor comerciale şi politica dictată de BNR: „Eu am o părere, de mai mult timp, şi nu am de ce să o schimb: ce stabileşte BNR în acest domeniu nu are nicio importanţă pentru că oricum băncile fac ce vor ele. BNR adoptă măsuri logice în condiţiile de faţă, măsuri care nu sunt însă urmate de un răspuns din partea băncilor” .

BNR va menţine de asemenea nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei la 15 % şi în valută la 25 %.

Scăderea dobânzilor şi noile reglementări care limitează la maxim 1% comisioanele de rambursare anticipată a creditelor, creează o nouă oportunitate pentru clienţii băncilor: refinanţarea împrumuturilor vechi în condiţii mai avantajoase.

Marile nume din domeniul bancar din România, dar nu numai, întâmpină această tendinţe prin noi oferte destinate nu doar propriilor clienţi dar şi clienţilor de la bănci concurente posibil interesaţi de o refinanţare. Alpha Bank a anunţat lansarea unui nou produs de refinanţare pentru creditele de consum, pentru cele ipotecare existând deja oferta standard. GE Garanti Bank se arată de asemenea competitivă şi anunţă oferte speciale de refinanţare în „cele mai bune condiţii de pe piaţă”.

Pe de altă parte, Raiffeisen Bank, Millenium Bank, UniCredit Ţiriac, OTP Bank, Bank Leumi şi Bank of Cyprus, se arată mai reticente în atragerea clienţilor de la alte instituţii prin oferte de refinanţare, precizând că „au deja în portofoliu credite care pot fi utilizate pentru refinanţarea altor împrumuturi”.

Ordonanţa de Urgenţă privind contractele de credit pentru consumatori, care transpune în legislaţia românească o directivă europeană, a impus o serie de măsuri în favoarea consumatorului, limitând în particular numărul comisioanelor percepute de bănci. Comisionul de rambursare anticipată a fost eliminat la creditele cu dobândă variabilă, cu sau fără garanţii imobiliare. La creditele cu dobândă fixă, acelaşi comision a fost limitat la 1% dacă perioada dintre rambursare şi data încetării contractului este mai mare de un an şi la 0,5% daca perioada este mai mică de un an.

După intrarea în vigoare, pe 21 iunie, a Ordonanţei de Urgenţă nr. 50/2010, instituţii precum BCR, Alpha Bank, Raiffeisen, UniCredit şi Intesa Sanpaolo Bank percep comisionul de rambursare anticipată la nivelul maxim aprobat, respectiv 1% şi 0,5%.

A doua fază a programului de creditare „Prima Casă”, aflată în fază incipientă, aduce unele schimbări în schemele de finanţare. „Prima Casă II” este ceva mai complex decât programul iniţial, întrucât face o diferenţiere între plafoanele creditelor ce pot fi acordate, în funcţie de tipul de locuinţă ce se doreşte a fi finanţat. Pentru locuinţele vechi, plafonul a rămas, ca şi în prima parte a programului, la 57.000 euro, în timp ce pentru locuinţele noi sau aflate în construcţie se poate obţine un maxim de 66.500 euro. Lucrurile se complică o dată cu finanţarea construcţiei de locuinţe, prevedere cu totul nouă în raport cu prima parte a programului. Plafonul este ceva mai ridicat, respectiv  71.250 euro, însă procedurile nu sunt chiar uşoare.

Construcţia de locuinţe printr-un credit garantat de stat se va putea face atât în regim individual, cât şi asociativ. Reglementările sunt adaptate fiecăreia dintre cele două situaţii:

Pentru construcţia în regim individual, persoana care solicită creditul trebuie să aibă deja terenul necesar, iar acesta va constitui garanţia pentru rambursarea împrumutului. Pentru construcţia în regim colectiv, cel puţin unul dintre asociaţi trebuie să aibă în proprietare terenul aferent. În schimb, fiecare dintre asociaţi va solicita un credit în nume propriu, la aceeaşi bancă, în vederea construirii ansamblului, în cadrul căruia fiecare va fi proprietarul unui singur apartament.

În momentul contractării creditului, proprietarul/proprietarii trebuie să poată acoperi 5% din valoarea costului de construire si să constituie un depozit colateral echivalent cu valoarea a trei rate de dobândă.

Finalizarea construcţiei trebuie să aibă loc în maximum 18 luni, cu o prelungire de cel mult un an. Vestea bună pentru clienţi este că pe această perioadă de un an şi jumătate, ei nu vor plăti decât dobânzile, comisioanele şi costul devizelor, terenului şi locuinţei, ratele de capital nefiind scadente decât de la expirarea acestui termen.

Banca se va asigura că durata de construire a imobilului nu depăşeşte 18 luni prin verificarea contractului de antrepriză încheiat de beneficiar cu firma de construcţii. Aceasta nu trebuie să aibă restanţe mai mari de 60 de zile la plata taxelor şi impozitelor şi, în plus, va constitui o garanţie de bună execuţie de 10% din valoarea devizului estimativ de lucrări.

Pe parcursul anului 2010 sau cel puţin în primele trimestre, două tendinţe importante se anunţă pe piaţa creditelor: pe de o parte, scăderea volumului creditelor noi, din cauza scăderii veniturilor şi a instabilităţii locurilor de muncă; pe de altă parte, ieftinirea împrumuturilor, ca urmare a scăderii dobânzilor.

Tendinţa descrescătoare la nivelul dobânzilor la credite este vizibilă deja din decembrie 2009, când unele bănci le-au redus cu mai mult de două puncte procentuale. Aceasta este o premiză favorabilă pentru un nou val de scăderi, chiar dacă vorbim de „scăderi uşoare, de până la un punct procentual”, în opinia analistului financiar Aurelian Dochia.

Ca exemple de ajustări semnificative operate la sfârşitul anului trecut, la Raiffeisen Bank creditele în euro şi în lei garantate cu ipotecă şi-au scăzut dobânda cu până la 1,5 puncte procentuale, în timp ce împrumuturile în euro fără garanţii au beneficiat de o reducere a dobânzii cu până la 7 puncte procentuale. La BRD, dobânda la creditele ipotecare a scăzut cu 2-2,5 puncte procentuale şi cu 1-1,1 puncte procentuale la creditele negarantate, în timp ce Banca Românească a redus cu 2% marjele de dobândă la creditele de consum cu garanţii imobiliare.

În acelaşi timp, numărul românilor care se vor mai încumeta să contracteze împrumuturi la bănci, va fi mai mic. Reducerea veniturilor şi instabilitatea de pe piaţa muncii sunt principalii factori care alimentează reticenţa. În plus, restanţierii la plata ratelor înregistraţi ca atare la biroul de credite vor găsi uşa închisă la alte bănci, în cazul în care ar mai vrea să facă alte credite.

Atenţie la creditele în euro, semnalează, totuşi, analiştii. Bancherii se aşteaptă ca dobânzile acestora să crească în următoarea perioadă. Este ceea ce a estimat recent preşedintele BCR, Dominic Bruynseels, care crede că în 2010 dobânzile la împrumuturile în lei vor scădea, iar cele la valută ar putea creşte. Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, furnizează şi explicaţia: „Este cert că, dacă vorbim de dobânzile la leu, acestea vor scădea în mod constant. Banca Naţională a tot dat semnale, băncile comerciale au urmat aceste semnale şi au redus dobânzile atât la depozite, cât şi la credite. Personal, mă aştept ca în zona euro dobânzile să crească uşor, pentru că dobânda de bază pe care o ţine la un anumit nivel Banca Centrală Europeană este la un minim istoric şi, probabil, va creşte”.